Să le oferim copiilor o viaţă mai bună!

Că tot am vorbit eu despre violenţa şi agresivitatea ( atât verbală cât şi fizică ) de la mine din oraş, de ce să nu spun şi de impertinenţa din această ţară. Am tot stat şi m-am gândit că totuţi există un sfârşit, există acel moment de care tot se vorbeşte. Şi anume că într-o zi va veni sfârşitul lumii şi totodata sfârşitul tuturor problemelor care ne tot inconjoară. Rămân pur şi simplu trăsnită când văd pe la televizor, prin ziare numai ştiri care pur şi simplu îmi provoacă scârbă, silă. Din ce în ce mai des, se întâmplă tot mai multe omoruri, violuri, sinucideri si tot felul de lucruri care fac parte din categoria asta. Cred ca am ajuns în stadiul în care nu mă mai miră nimic din tot ce se întâmplă. Intr-o societate in care majoritatea oamenilor nu-si urmaresc decat propriile interese si castiguri, intr-o societate in care violenta de orice tip este considerata ca ceva normal si chiar necesar, intr-o societate in care aderarea la "principiile" democratiei occidentale devanseaza respectarea individului ca entitate umana, copilul nu-si gaseste locul ce ar trebui sa-l ocupe, atat in "familie”, cat si in societate. Oare nu îşi pune nimeni semne de întrebare atunci când un copil de 13-16 ani îşi omoară mama cu lovituri de topor, sau când un bolnav psihic îşi omoară propriul copil? În cazul acelor copii, care ajung într-un moment de disperare si îşi omor mamele, sunt sigură că au un motiv. Tot mai mulţi copii sunt agresaţi de mamele lor, sunt certaţi , chiar bătuţi pentru niste motive total banale: notele prea mici la şcoală, statul prea mult la pc...Dar de ce totul se rezumă la bătaie? De ce nu se pot ameliora problemele cu vorba bună? De ce trebuie să ne transformăm în nişte animale? Niciodată nu am înţeles şi nici nu cred că o să înţeleg vreodată de ce unii copii duc o viaţă atât de cruntă alături de părinţii lor. Au fost cazuri în care părinţii inconştienţi şi-au legat copiii cu lanţuri de paturi sau calorifere, copii care au ajuns să sfârşească nevinovaţi în fântâni sau puţuri datorită neglijenţei, poate chiar nepăsării celor care i-au adus pe lume, copii care ajung să fie transformaţi în slugi care să le aducă părinţilor bani acasă, copii care nu ştiu ce este afecţiunea unei mame, o vorba bună a tatălui, o mâncare caldă, un cămin în care să ducă o viaţă mai bună. De ce trebuie să se întâmple asemenea lucruri? Să nu mai vorbim de faptul că tot mai multe femei sunt bătute şi agresate de către partenerii de viaţă. Violenta domestica la care un copil este martor este de asemenea considerata o forma de abuz psihologic. În multe cazuri, sunt destrămate familii din cauza violenţei în familie, în urma cărora au de suferit şi copii, care sunt afectaţi psihic. Tot mai mulţi copii sunt abuzaţi sexual pe străzi de către tot felul de pedofili, obsedaţi sexual, cărora nu le pasă decât de satisfacţia lor sexuală, nicidecum de viaţa pe care o duc acei copii în urma abuzului, problemele psihice cu care se confruntă pe parcursul trecerii timpului. S-a ajuns atât de departe, încât mulţi copii sunt abuzaţi chiar de proprii părinţi, mai exact de taţi sau alte rude apropriate. Tind să cred că în perioada în care trăim , copii au ajuns să fie un obiect de joacă, un lucru nesemnificativ pentru cei care îi aduc pe lume, pur şi simplu o bătaie de joc. Cât despre mamele care rămân însărcinate dintr-o prostie, dintr-o greseală şi avortează, sau aruncă , omorând nişte suflete nevinovate, pot spune că sunt nişte nenorocite, nişte femei care nu merită să ducă o viaţă bună, care nu merită să treacă nepedespite peste un asemenea lucru. Copilul trebuie respectat ca o persoana distincta. Copiii trebuie recunoscuti ca cetateni, la fel ca adultii. Ei au drepturi fundamentale, atat ca fiinte omenesti, cat si ca cetateni ai unui stat: dreptul la o viata particulara, dreptul la intimitate, dreptul la o dezvoltare normala. Pe langa acestea, copiii au nevoi speciale si au dreptul ca acestea sa fie indeplinite (dreptul copilului la protectie, libertate).
Cresterea violentei indreptata asupra copilului constituie una din problemele sociale cele mai dramatice cu care se confrunta societatile contemporane. Desi este dificil de estimat numarul copiilor care sunt maltratati chiar de catre parintii lor, datorita rezervelor firesti ale acestora, diferitele statistici publicate arata ca acest numar este
in crestere. In Romania a fost acordata mai putina atentie asupra acestui fenomen, larg constientizat in tarile cu traditie in domeniul protectiei copilului. Copii sunt un dar de la Dumnezeu, un lucru care ar trebui să fie preţuit, un suflet care ar trebui să aducă alinare, fericire, iubire într-o familie, în niciun caz să devină un obiect de unică folosinţă pe care să îl arunci fără să îţi pese, să îl abandonezi fără strângere de inimă, să îl supui la perversiuni sexuale sau altfel de abuzuri. COPII SUNT VIITORUL, DE ACEEA TREBUIE SĂ FIE PREŢUIŢI!