luni, 21 septembrie 2009

Feel good!


Acum 10 minute am iesit sa fumez o tigara si in timp ce fumam am stat si m-am gandit la ceea ce spun acesti minunati oameni care ne conduc tara “iarba este drog de mare risc”. Cum pot acesti oameni sa incadreze iarba in acelasi loc cu cocaina, cand intre aceste 2 droguri este o mare diferenta. In primul rand eu nu consider iarba un drog, ci mai degraba “o stare de bine”. Daca stam si ne uitam atent la ceea ce se intampla in tarisoara noastra, mai ales la stiri o sa vedem doar alcoolisti care violeaza , omoara si cine stie ce alte lucruri mai fac, dar nu am vazut pana acum niciun caz in care sa se spuna “a fumat iarba si a omorat-o/violat-o pe cutare”. Surprinzator este faptul ca unele tari au reusit sa legalizeze iarba, ba chiar mai mult, o folosesc in medicina. Spre exemplu Olanda foloseste iarba pentru cei cu probleme psihice si pentru cei care au depresii puternice, dar si pentru consumul populatiei. Noi de ce nu putem face asta?!? Daca am face un test sa vedem cum reactioneaza doi oameni care sa bea si alti doi care sa fumeze, sansele ca cei din urma sa reactioneze violent sunt mult mai mici decat cei care ar bea.
Mai nou in toata tara s-au deschis spice shop-uri unde vand droguri legale, dar si astea urmeaza sa fie inchise in cel mai scurt timp datorita teribilismului copiilor din ziua de azi.
Incet incet nu o sa mai avem voie sa facem nimic in tara asta, totul o sa devina ilegal din cauza unui sistem indoctrinat care scoate legi pe banda rulanta, dar niciuna nu este destul de eficienta incat sa scoata tara asta din jegul in care se afla.

Articoul postat de T.B

joi, 17 septembrie 2009

Controverse!!!!


Inca de cand eram mic am auzit lumea vorbind despre biblie si despre Dumnezeu si multe alte lucruri carora le-am dat crezare pana la un anumit punct deoarece multe lucruri scrise acolo de Sfinti nu se adeveresc si de multe ori nu pot fi crezute. Spre exemplu creearea Pamantului si a universului. Se zice zice ca acesta a fost creeat de Dumnezeu, dar exista teorii bine fondate care zic ca toata materia s-a unit pana a format un tot iar acel tot este pamantul. Toate fiintele indiferent de marime sau forma, de la microorganisme la animale si oameni au evoluat, tot ce este prezent in lumea asta si in univers se bazeaza pe evolutie. Datorita stiintei am reusit sa descoperim aceste lucruri, iar aceasta a evoluat intr-un rimt alert in ultimele decenii. Nu pot sa dau crezare creearii fiintelor de catre Dumnezeu. Nu ma intelegeti gresit, nu am ceva personal cu oamenii care cred in Biblie sau in Dumnezeu, nu neg exista acestei entitati, oriunde ar fi ea. Este posibil ca noi oamenii sa le fi creat ca sa avem pe cine sa dam vina atunci cand gresim sau atunci cand se intampla ceva neobisnuit deoarece majoritatea dintre noi nu vor sau poate nu pot sa inteleaga anumite fenomene care se petrec pretutindeni. Rezumandu-ne la evolutie, cel mai bun exemplu este tragicul accident de la Cernobal, iar in urma radiatiilor nucleare oamenii care au ramas acolo au inceput sa sufere mutatii, se nasteau fara o mana sau aveau degete in plus. Aceste mutatii se petrec pretutindeni, oriunde in lume, numai ca unii din noi vor sa inteleaga altii nu.
Un alt lucru pe care nu il pot crede in privinta Bibliei este acela ca “noi suntem singuri si unici in univers”. Cum se poate crede asa ceva?!? La fel ca si Pamantul se pot forma si alte planete cu atmosfera si apa unde aparitia vietii este prielnica sau poate ca ele exista deja numai ca noi nu stim de ele. Spre exemplu, in urma cu ceva ani un satelit rusesc a disparut dupa orbita timp de cativa ani si n-a transims niciun fel de informatii. Dupa aceasta perioada s-a reintors pe orbita transmitand informatii. Un fenomen inexplicabil. Poate aceste lucruri sunt tinute secrete de catre statele puternice, iar noi oamenii de pretutindeni trebuie sa acceptam aceasta idée “suntem singuri in univers”. Multe astfel de controverse au aparut dealungul timpului o data cu dezvoltarea stiintei si a tehnologiilor, asa cum am zis mai sus. De curand am urmarit niste filme despre Biblie. Nu ii mai retin numele unuia dintre filme dar facea referire la Noe. Acesta era un talhar, care facuse prea multe imprumuturi de la burghezi fara a mai avea posibilitatea de a-i returna. Intr-un final acesta este cautat de catre burghezi pentru a-l omora pe el si familia acestuia si Noe isi contruieste o barca, isi ia familia si cateva provizii printer care erau si niste animale si pleaca. Intre timp vine potopul si acesta reuseste sa scape viu.
Un alt film ar fi Codul lui Da Vinci unde acesta spune ca Iisus defapt ar fi avut un copil cu Maria Magdalena. Va dati seama ce s-ar intampla daca aceste lucruri ar fi adevarate ?
Sunt lucruri ciudate care se petrec in lume, dar banuiesc ca aceste informatii nu trebuiesc dezvaluite deoarece probabil la aflarea acestor lucruri ar incepe al – 3 – lea razboi mondial.
De curand am aflat ca la noi in Romania anumiti oameni de stiinta au sapat cateva situri in care au gasit oameni inalti de 10-12 metri. Cand aceste informatii au incercat sa fie facute publice, oamenii de la televiziune impreuna cu familiile lor au fost amenintati cu moartea iar de atunci nu s-a mai auzit nimic despre aceste situri.
Stau si ma gandesc, cate astfel de lucruri exista in lume, de cate evenimente nu stim?Cum se face ca toate civilizatiile care au avut un impact destul de major asupra omenirii de-a lungul timpului au disparut fara urma?
Probabil sunt lucruri pe care noi oamenii de rand nu le vom afla niciodata, cu atat mai putin misterele bibliei…


Articol creat de Tudor B.

duminică, 13 septembrie 2009

Madonna huiduită de români!


Nu am fost prezentă la concertul Madonnei în România, şi nici nu regret că n-am fost. Nu sunt fană şi nu prea m-a interesat sosirea divei în România. Ceea ce nu am înţeles eu, este, legătura dintre genul de muzică cântat de ea şi apelul contra discriminării. Cred că toţi aţi văzut cât tam tam s-a făcut pe această temă. Se pare că . în timpul melodiei „La Isla Bonita”, diva a vrut să îşi impresioneze publicul printr-un mic discurs ( măcar atâta lucru a putut să spună la microfon, că din spusele celor de acolo, tot concertul a dansat, iar cu cântatul live mai slăbuţ)...dar nu prea i-a ieşit. Într-o scurtă pauză, regina muzicii pop declară „ Am aflat din presă că există multe cazuri de discriminare a ţiganilor în Europa de Est şi acest lucru mă întristează foarte tare, în special pentru că noi credem în toleranţă - ţigani, homosexuali, oameni care sunt diferiţi. Toţi trebuie trataţi la fel, nu uitaţi asta!” Mulţi dintre cei 60.000 de români care au venit la concert s-au arătat indignaţi de mesajul transmis de Madonna, apelând la ceea ce ştiu românii cel mai bine, să huiduie, fapt ce a iritat-o foarte tare pe divă exclamând la microfon „ God damnit!”.Curajul Madonnei de a face acest apel, încurajând egalarea în drepturi a ţiganilor, a făcut în aşa fel încât să li se urce la cap celor care fac parte din această categorie. Şi cum treaba nu era termintă, regele ţiganilor s-a gândit să îi facă divei o diplomă din aur de nu ştiu câte karate, drept mulţumire că s-a pomenit şi de ei într-un context mai plăcut. Coooomeeee ooooon!!!!!!!!!!!! De ce să fie egalitate între toţi? De ce să le oferim această şansă ţiganilor? Ce au făcut ei bine pentru poporul român ca să îi acceptăm să facă parte din lumea celor normali? Faptul că nu au ştiut să se socializeze, să se facă plăcuţi, acceptaţi, i-a ajutat să se autodistrugă. Nu mi se pare normal, ca cei care mă abordează pe stradă să le dau un ban, sau ţigări, unii care apelează chiar la violenţă fizică sau verbală dacă nu le dau ce vor, cei care ne fură, cei care ne fac ţara de râs prin alte ţări, să fie socotiţi în mod egal cu mine şi să fie trataţi ca totţi ceilalţi. Am ajuns să fim recunoscuţi peste hotare drept un popor de ţigani. Am ajuns să nu mai fim trataţi onorabil pentru faptul că suntem români. Am ajuns să fim diferenţiaţi, izolaţi de alte popoare pentru faptul că locuim în această ţară, care după părerea mea, a ajuns într-un punct penibil. Mi s-a întâmplat chiar mie în Grecia, într-o vacanţă petrecută acolo timp de o săptămână, să fiu privită altfel de către ceilalţi atunci când vorbeam româneşte. Nu mi se pare normal să te duci într-o ţară străină şi să doreşti să faci o croazieră pe mare cu un vapor luxos, să ai condiţiile necesare, să vrei să te simţi bine şi să ţi se trântească în faţă „ România? Aaaa nuu ne pare rău, nu se poate , au mai fost şi alţi români şi comportamentul lor lasă de dorit.Dacă doriţi, putem să vă oferim altceva.” Si acel „altceva” era chiar pe meritul nostru , un vaporaş destul de ok, dar cei de pe el nu ne ofereau acelaşi lucru de care ne puteam bucura pe ceva mult mai bun. Dar ce să facem, suntem români şi drept dovadă suntem trataţi pe meritul nostru. Iar după părerea mea, ceea ce a încercat să facă Madonna, prin apelul făcut, nu s-a ales decât cu nişte huiduieli, nişte foşti fani ( asta în cazul în care unii dintre ei s-au lăsat influenţaţi de ceea ce a încercat ea să le spună ) şi probabil a rămas cu un gust amar în ceea ce îi priveşte pe români. Un lucru e bun, şi acela este că totuşi cei prezenţi acolo au demonstrat că sunt cunoscători de limba engleză pentru că au înţeles mesajul Madonnei . Acum nu e un lucru cert. Sunt trei variante: prima, ceea ce i-a indignat cel mai mult pe cei prezenţi a fost dansul gypsy în niciun caz ceea ce a încercat ea să spună ( asta în cazul în care stăteau şi se benoclau. Întrebând în stânga şi în dreapta pe motiv „ scuza-ma , ce spune?nu prea înţeleg că e sonoritatea cam proastă” ), a doua variantă, a fost de ajuns să fie ascultat mesajul şi să înţeleagă câţiva şi să înceapă acei câţiva să huiduie şi apoi să fie susţinuţi şi de restul, iar cea din urmă chiar ştiau engleză cei prezenţi acolo :)))...Adică nu ştiu, după părerea mea, cred că e măcar puţin obligatoriu să ştii engleză în moment ce esti fan al unui artist internaţional :))).Dar mă rog, acum dacă sunt eu rasistă în ceea ce îi priveste pe ţigani, acum nu trebuie să fiu răutăcioasă ţi să îi bag pe toti în aceeaşi oală. Mai există şi oameni ok, oameni normali în această ţară...( şi o spun cu o oarecare modestie că mă aflu şi eu printre ei :)))) ...). Oh Madonna!!! Era de ajuns să duci la bun sfârţit show-ul pe care ai încercat să-l faci , decât să spui o frază negândită ( zic eu ) şi să ajungi să fii huiduită. Take it easy! :>

sâmbătă, 12 septembrie 2009

Incultura manelelor!


Ce sunt de fapt manelele? Un gen muzical sau o incultură? Am dat din curiozitate search pe google să văd care este explicaţia termenului de manele. Şi m-am minunat ce am găsit. Tot felul de explicaţii de genul “Genul are influenţe din muzica populară armână, greacă, turcă, arabă şi sârbă şi din muzica lăutărească românească; este remarcabilă capacitatea genului de a încorpora elemente din, practic, toate celelalte genuri muzicale accesibile culturii de masă din România (muzică pop, rap sau hip-hop, muzică dance, techno până la jazz, muzică rock sau chiar muzică cultă). Muzica de manele, cu o istorie relativ scurtă (de ordinul a câteva decenii) a devenit cu timpul un gen muzical apreciat în spaţiul vorbitorilor de limbă română”. Haideţi fraţilor să fim serioşi. Înseamnă că din spusele celui care a postat această grozăvie, toată România este o incultură. Sau poate chiar aşa o fi? Dar totuşi ce este cu termenul ăsta de „manea”? Deoarece…fie că vrem, fie că nu vrem să acceptăm, manelele au avut şi încă are o mare influenţă asupra omenirii în special asupra celor tineri. Pentru a compune o manea, nu îţi trebuie prea multă muncă. Sunt câţiva paşi destul de uşor de parcurs:
1. Nume de boss , gen “ Florin Fermecătoru’, Elvis, Şmecheru’ de la Găboaia” ( iar lista poate continua, trebuie doar să ai puţină imaginaţie )
2. Incultura generală obligatorie ( trebuie ca numărul de neuroni să fie minim )
3. IQ-ul trebuie să fie mai mic decât degetele pe care le ai la o mână.
4. Să ai în posesie palate, limuzine, puradei şi cât mai mult aur.
5. Rude, tovarăşi în puşcărie. ( adică să ai spate )
6. Imagine
I. Bijuterii - lant, ghiul si bratara de aur - mai mult de jumatate din greutatea corporala.
II. Freza - 2 parti gel, o parte par.
III. Hainele -cat mai stralucitoare si de prost gust
a. Camasa (alba sau neagra).
b. Pantaloni (preferabil negri).
c. Pantofi de lac.
d. Vesta, manta sau capa.
7. I. Versuri
Vocabular obligatoriu: bani, dusmani, tigani, golani, femei, fetite, printesa, bautura, dolari, aur, parai, lovele, milionar, Mercedes, celular, inima, suflet, Dumnezeu, viata, valoare.
Interjectii : oooooooof, ah, sha-la-la, cicalaca-cichicha, etc.
II. Sunt admise:
a. greseli gramaticale
b. verbe - conjugare si acord
c. substantive - plural la alegere
d. greseli de tipul la toti, lu' copilu' meu si din seria casa - as vrea ca sa te regasesc
e. versuri albe
f. rime cu acelasi cuvant
g. metafore duse la extrem (floarea florilor, sugativa-n portofel)
h. cuvinte straine (bambina, ragazza, etc.)
8. Subiecte :
I. iubirea
a. relatiile
1. cu mai multe femei
2. reusite
3. nereusite (vezi parasire)
b. parasire
1. pentru altul/alta (merge si homo)
2. pentru bani
3. pentru ambele
4. moarte
II. familia
a. copiii
b. nevasta
c. fratele
d. bunastare, parasire sau lauda
III. banii
a. detinerea lor in cantitati exagerate
b. risipa fireasca
c. invidia celorlalti
IV. lauda proprie (bogatie, bunastare, performante sexuale, sex-appeal, performante muzicale)
9. Melodia
I. instrumente consacrate
a. acordeon
b. orga proasta
c. instrument de suflat
d. tobe de sintetizator cu generozitate
II. voce
a. optionala si/sau chinuita
b. ecou
c. accent obligatoriu
d. rap inclus
III. originalitate facultativa
10. Videoclip
I. miscari necesare (pentru manelist)
a. stanga-dreapta (maxim doi pasi)
b. pocnire din degete
c. zambet cuceritor
II. 15-20 de fete dotate care sa-si agite echipamentul
III. decor haios (sau inexistent)
IV. lumini cat mai colorate
V. cateva masini decapotabile in care sa cante barosanu'.

Simplu nu-i aşa? Devine îngrijorător unde s-a ajuns cu mirobolantul gen de muzică "orientală". Stau zilnic şi mă uit pe stradă la oamenii care trec pe lângă mine. Rar dacă pot să îmi zic " Uite băi şi un om normal. " Ce înţeleg eu printr-un om normal? Un om normal e acela care se îmbracă normal, nu cu kg de aur la gât, cu haine cât mai tight ( preferabil ca şi culori alb, negru, roz şi foarte mult sclipici şi mesaje penibile ), care merge pe stradă fără să comenteze la adresa ta sau să se ia de tine de lipsa de ocupaţie. E cool să fii manelist, e cool să te iei de lume pe stradă, e cool să zici "bă ştii ce am eu la spate?Un cuţit bă.Vrei să îl scot bă şi să te tai?". E cool să te strângi în gaşcă şi să faci miştouri pe seama celor care trec " Uite-l bă ce păr lung are ăla. Ce mă ţi-a murit frizerul sau eşti fată?" Oare aceste genii cu înclinaţii spre critici vestimentari au încercat vreodată să se autoanalizeze? De fapt, de ce vorbesc prostii? Cum să îi ducă capul atât de departe dacă lor le atârnă şi singurul neuron , dacă îl mai au. Dar să nu mai vorbim de cei care apar pe la televizor, făcuţi cunoscuţi prin intermediul diferitelor emisiuni şi canale tv gen OTV. Cum rahat să nu se ducă dracului toate generaţiile astea de copii, în moment ce ei se culturalizează cu ajutorul revistelor " Manele Tv", emisiuni ale lui Dan Diaconescu, Acces Direct unde vine şi cântă " idolul femeilor" de Fernando de nu ştiu unde şi siliconata aia de Sexxy Brăileanca. Mai nou taraf tv sau cum se numeşte şi tâmpenia aia unde îşi jelesc ăia femeile, unde îşi cântă amarul şi se laudă cu averile pe care le au. Îngrozitooooooooooooooooor. Prostie prostie prostie. E frumos ce se întâmplă, e frumos că suntem invadaţi de tot mai mulţi imbecili bronzaţi, e frumos că o să ne transformăm într-o ţară de borâţi. E frumos că involuăm. România sucks!

Să le oferim copiilor o viaţă mai bună!



Că tot am vorbit eu despre violenţa şi agresivitatea ( atât verbală cât şi fizică ) de la mine din oraş, de ce să nu spun şi de impertinenţa din această ţară. Am tot stat şi m-am gândit că totuţi există un sfârşit, există acel moment de care tot se vorbeşte. Şi anume că într-o zi va veni sfârşitul lumii şi totodata sfârşitul tuturor problemelor care ne tot inconjoară. Rămân pur şi simplu trăsnită când văd pe la televizor, prin ziare numai ştiri care pur şi simplu îmi provoacă scârbă, silă. Din ce în ce mai des, se întâmplă tot mai multe omoruri, violuri, sinucideri si tot felul de lucruri care fac parte din categoria asta. Cred ca am ajuns în stadiul în care nu mă mai miră nimic din tot ce se întâmplă. Intr-o societate in care majoritatea oamenilor nu-si urmaresc decat propriile interese si castiguri, intr-o societate in care violenta de orice tip este considerata ca ceva normal si chiar necesar, intr-o societate in care aderarea la "principiile" democratiei occidentale devanseaza respectarea individului ca entitate umana, copilul nu-si gaseste locul ce ar trebui sa-l ocupe, atat in "familie”, cat si in societate. Oare nu îşi pune nimeni semne de întrebare atunci când un copil de 13-16 ani îşi omoară mama cu lovituri de topor, sau când un bolnav psihic îşi omoară propriul copil? În cazul acelor copii, care ajung într-un moment de disperare si îşi omor mamele, sunt sigură că au un motiv. Tot mai mulţi copii sunt agresaţi de mamele lor, sunt certaţi , chiar bătuţi pentru niste motive total banale: notele prea mici la şcoală, statul prea mult la pc...Dar de ce totul se rezumă la bătaie? De ce nu se pot ameliora problemele cu vorba bună? De ce trebuie să ne transformăm în nişte animale? Niciodată nu am înţeles şi nici nu cred că o să înţeleg vreodată de ce unii copii duc o viaţă atât de cruntă alături de părinţii lor. Au fost cazuri în care părinţii inconştienţi şi-au legat copiii cu lanţuri de paturi sau calorifere, copii care au ajuns să sfârşească nevinovaţi în fântâni sau puţuri datorită neglijenţei, poate chiar nepăsării celor care i-au adus pe lume, copii care ajung să fie transformaţi în slugi care să le aducă părinţilor bani acasă, copii care nu ştiu ce este afecţiunea unei mame, o vorba bună a tatălui, o mâncare caldă, un cămin în care să ducă o viaţă mai bună. De ce trebuie să se întâmple asemenea lucruri? Să nu mai vorbim de faptul că tot mai multe femei sunt bătute şi agresate de către partenerii de viaţă. Violenta domestica la care un copil este martor este de asemenea considerata o forma de abuz psihologic. În multe cazuri, sunt destrămate familii din cauza violenţei în familie, în urma cărora au de suferit şi copii, care sunt afectaţi psihic. Tot mai mulţi copii sunt abuzaţi sexual pe străzi de către tot felul de pedofili, obsedaţi sexual, cărora nu le pasă decât de satisfacţia lor sexuală, nicidecum de viaţa pe care o duc acei copii în urma abuzului, problemele psihice cu care se confruntă pe parcursul trecerii timpului. S-a ajuns atât de departe, încât mulţi copii sunt abuzaţi chiar de proprii părinţi, mai exact de taţi sau alte rude apropriate. Tind să cred că în perioada în care trăim , copii au ajuns să fie un obiect de joacă, un lucru nesemnificativ pentru cei care îi aduc pe lume, pur şi simplu o bătaie de joc. Cât despre mamele care rămân însărcinate dintr-o prostie, dintr-o greseală şi avortează, sau aruncă , omorând nişte suflete nevinovate, pot spune că sunt nişte nenorocite, nişte femei care nu merită să ducă o viaţă bună, care nu merită să treacă nepedespite peste un asemenea lucru. Copilul trebuie respectat ca o persoana distincta. Copiii trebuie recunoscuti ca cetateni, la fel ca adultii. Ei au drepturi fundamentale, atat ca fiinte omenesti, cat si ca cetateni ai unui stat: dreptul la o viata particulara, dreptul la intimitate, dreptul la o dezvoltare normala. Pe langa acestea, copiii au nevoi speciale si au dreptul ca acestea sa fie indeplinite (dreptul copilului la protectie, libertate).
Cresterea violentei indreptata asupra copilului constituie una din problemele sociale cele mai dramatice cu care se confrunta societatile contemporane. Desi este dificil de estimat numarul copiilor care sunt maltratati chiar de catre parintii lor, datorita rezervelor firesti ale acestora, diferitele statistici publicate arata ca acest numar este
in crestere. In Romania a fost acordata mai putina atentie asupra acestui fenomen, larg constientizat in tarile cu traditie in domeniul protectiei copilului. Copii sunt un dar de la Dumnezeu, un lucru care ar trebui să fie preţuit, un suflet care ar trebui să aducă alinare, fericire, iubire într-o familie, în niciun caz să devină un obiect de unică folosinţă pe care să îl arunci fără să îţi pese, să îl abandonezi fără strângere de inimă, să îl supui la perversiuni sexuale sau altfel de abuzuri. COPII SUNT VIITORUL, DE ACEEA TREBUIE SĂ FIE PREŢUIŢI!

Orasul meu...


Am ajuns şi la partea care îmi place mie cel mai mult...să îmi descriu oraşul. Hmm...locuiesc într-un oraş, în aproprierea deltei ( prima dată am vrut să las oraşul anonim, dar m-am gândit mai bine sa spun, Brăila City ). La început era totul ok şi frumos , până să se înmulţească şi să se răspândească anumite specimene de oameni...care au stricat tot. Aşa dacă stăm şi ne gândim în trecut, mai spre anii 1900 cred că era un oraş chiar drăguţ. Dacă ar fi să răscolim, oraşul meu ascunde o istorie chiar interesantă. Există zone mai vechi, unde clădirile au ramas structurate exact cum erau acum zeci, poate sute de ani în urmă. Dar cred că asta a mai ramas bun din tot ce a fost odată. Acum, peste tot dai de " dă-mi şi mie un leu dacă nu te scuip", " nu am mamă, nu am tată, vreau şi eu un ban pentru o pâine", de care sincer, am început să mă plictisesc. Ah, să nu mai punem la socoteală de faptul că siguranţa celor care merg pe stradă nu mai este deloc sigură. Nu mai poţi merge liniştit nici ziua în amiaza mare, că vin tot felul de ciudaţi şi se iau de tine,sau comentează de felul în care araţi, sau pur şi simplu iţi adresează jigniri şi înjurături fără să le dai un motiv.Dar ce pretenţii aş putea să mai am eu, seara, când afară nu mai este lumină şi nici strada nu mai este foarte circulată de oameni? Într-o singură săptămână mi s-a întamplat să fiu acostată de nişte indivizi de nu ştiu câte ori. Mi se pare total deplasat, ca nişte inculţi, nişte animale, că oameni nu pot să îi numesc, să se ia de tine fără motiv, ba chiar să dea în tine. Recunosc, nu mi s-a intamplat până acum să fiu bătută de nişte tâmpiţi pe stradă, dar mi s-a întâmplat de un infinit de ori să fiu agresată verbal. De fapt, mi s-a întamplat în urmă cu 1 an sau 2, nu mai ştiu exact, în jurul orei 7, era întuneric, timp de iarnă, să fiu acostată de nişte copilaşi, că mai mult de 7-8 ani nu aveau, ţigani, că din categoria asta făceau parte şi nu mă sfiesc să îi numesc aşa, care pur şi simplu au început din senin să dea în mine cu nişte beţe, mai degrabă niste bâte, total fără motiv. Evident ca nu a intervenit nimeni cu nimic si a trebuit să încerc să scap de acei sălbatici aşa cum am putut eu mai bine. Nici nu erau foarte mulţi...decât vreo 4 sau 5. Ceea ce mi se pare mie urât este faptul că încă de mici sunt învăţaţi cu violenţa şi mai ales ca este aplicat acest tratament unei fete. Totuşi, chiar nu mai există respect faţă de femei în ziua de azi? Văd tot mai multe femei agresate de tot felul de nemernici şi nici până acum nu s-a găsit o soluţie plauzbilă care să rezolve toate problemele. Mă rog, asta deja face parte din altă categorie. Revenind la subiectul de la care am început...mă lasă rece tot ce se întâmplă în acest orăşel unde " perfecţiunea este în floare " iar indiferenţa autorităţilor şi a conducerii oraşului o dă într-o nesimţire puturoasă. Dar ce să facem, trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul! Nu?

Friendship...


Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten,oricum te va rani din cand in cand. Da...mi se intampla des, in ultima vreme foarte des. Sunt o persoana foarte sociabila si comunicativa si mereu mi-a placut sa am prieteni, sa am cu cine discuta. Dar cred ca, greseala mea a fost ca m-am implicat mult prea mult intr-o relatie de prietenie. Am ajuns sa cred ca , acum, mai nou, totul se bazeaza pe interes si perversitate. De fapt, cred ca asta s-a intamplat din totdeauna, dar eram eu mult prea naiva ca sa imi dau seama. Cred ca mai sigur ar fi sa ma incred mai mult in dusmani cinstiti decat in prieteni falsi. Am multi prieteni falsi, foarte multi. Iar oamenii in care pot avea incredere, ii pot numara pe degete...sunt putini la numar. Dar compenseaza unul singur tot golul asta si nu mai duc lipsa de prieteni. Dar sunt ok...chiar sunt ok...si sunt fericita ca am tot ce mi-am dorit vreodata. Primesc iubire, intelegere, afectiune, absolut tot ce am nevoie ... si toate astea de la un singur om. Si cu ocazia asta ii multumesc!